Slănic Moldova III 2012
,,Înţelepciunea nu este altceva decât durere vindecată." Robert Gary Lee
30 noiembrie 2012
29 noiembrie 2012
27 noiembrie 2012
26 noiembrie 2012
22 noiembrie 2012
20 noiembrie 2012
19 noiembrie 2012
Vânt de toamnă
Simt că nu mai am timp, că mă pierd undeva între
clipe şi forme fără măcar să mă conving că exist. Nici măcar nu îmi dau seama
dacă mi-e rău sau mi-e bine. Sunt ca o frunza ruginie în cadere, ...alunec
fără să mă duc în jos, poate doar înainte sau înapoi, dusă de vânt. Uneori e obositor
acest balans orb, lipsit de voință, cel
puţin în aparenţă. Mă plimb, efemeră din naştere, plutind şi contemplând toamna
răscolită printre oameni.
E
frig, târziu şi eu m-am rătăcit puţin.
17 noiembrie 2012
15 noiembrie 2012
14 noiembrie 2012
13 noiembrie 2012
11 noiembrie 2012
Gând de seară
Ții
minte când mă țineai de mână înfruntând marea cea mare, răscolind cu trupurile
ude nisipul purtat de vânt? Cum, ca niște școlari cuminți, scriam cu tălpile sărutări
pe plajă, peceţi aliniate cuminți pe coli ude, imaculate în așteptare? Nu mă gândeam, pe atunci, că acele clipe se vor duce, că vor alerga îndepărtându-se continuu,
ignorând privirea noastră aruncată îndărăt. Încă mai port, lipit de mijloc, brațul
tău şi nu am îngăduit ochilor tăi să mă piardă vreo clipă.
Bună seara, dragul
meu! Sunt eu, forma udă în mișcare de atunci. Încă mă înfășor în jurul tău și
te sărut când pleci pe ușa dimineața.
9 noiembrie 2012
8 noiembrie 2012
4 noiembrie 2012
Alunecare
Crezi că atunci când sunt tristă, aş putea să mă rezem de umărul
tău? Crezi că ai putea să mă înţelegi fără să mă rogi să-ţi spun cuvinte… şi fără
să te întristezi la rândul tău? Atunci când doare, sufletul devine neputincios
de ursuz. Hm, aproape jalnic. Crezi că ai putea să-l convingi să-ţi deschidă o
fereastră, să se lase atins, să-l faci să nu mai ţipe, să te asculte cum taci? Am
nevoie de zâmbetul tău, să curgă prin mine simplu şi cald, ca un zbor de
fluture. Doar pentru o clipă, cât îmi adun gândurile şi reuşesc să mă strecor
înapoi în mine. Poţi tu să te opreşti puţin când treci prin viaţa mea? Ai putea?
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
- ,,În inima omului se află începutul şi sfârşitul tuturor lucrurilor.” Lev Tolstoi